Questa è una versione PDF del contenuto. Per la versione completa e aggiornata, visita:
Verrai reindirizzato automaticamente...
Cumpărarea unei case este o piatră de hotar fundamentală, dar adesea accesul la un credit ipotecar tradițional reprezintă un obstacol de netrecut. Într-un context economic marcat de incertitudine și de criterii de creditare rigide, apar soluții inovatoare care îmbină tradiția cu flexibilitatea. Rent to buy este una dintre acestea: o formulă contractuală care permite locuirea imediată a unui imobil plătind o chirie, cu posibilitatea de a-l cumpăra în viitor la un preț deja stabilit. Această abordare, importată din lumea anglo-saxonă, dar adaptată la cadrul normativ italian, se afirmă ca o alternativă validă pentru cei care doresc să devină proprietari fără a dispune de lichiditatea imediată necesară pentru un avans sau pentru a obține o finanțare.
Creat pentru a răspunde nevoilor unei piețe imobiliare în transformare, rent to buy a fost reglementat în Italia prin Decretul „Sblocca Italia” din 2014. Această lege a oferit un cadru normativ clar, oferind protecție atât vânzătorului, cât și viitorului cumpărător și stimulând reluarea tranzacțiilor de vânzare-cumpărare. Obiectivul este simplu: să facă achiziționarea unei case mai accesibilă, în special pentru tineri, lucrători cu contracte atipice și familii care întâmpină dificultăți în obținerea unui credit ipotecar. Natura sa hibridă, la jumătatea distanței dintre o chirie și o vânzare, întruchipează un echilibru perfect între prudența culturii mediteraneene, legată de valoarea proprietății, și inovația cerută de piața europeană.
Mecanismul rent to buy se articulează în două faze distincte, dar legate printr-un singur contract. Prima fază prevede acordarea imediată a folosinței imobilului viitorului cumpărător (numit chiriaș), care se angajează să plătească o chirie periodică proprietarului (locator). Această chirie, de obicei mai mare decât o chirie normală, este compusă din două părți: o parte remunerează proprietarul pentru utilizarea imobilului, similară unei chirii locative, în timp ce cealaltă este pusă deoparte ca avans la prețul final de vânzare. Este fundamental ca în contract să se specifice clar împărțirea acestor două componente.
A doua fază este doar eventuală și se activează la expirarea perioadei convenite, care prin lege nu poate depăși 10 ani. În acest moment, chiriașul are dreptul, dar nu și obligația, de a cumpăra imobilul. Dacă decide să continue, partea din chirie plătită ca avans este dedusă integral din prețul de vânzare convenit la început. Acest lucru permite reducerea sumei finale de achitat, facilitând obținerea unui credit ipotecar pentru suma rămasă. Dacă, în schimb, chiriașul decide să nu cumpere, proprietarul are dreptul să rețină cota plătită pentru folosința bunului, în timp ce modalitățile de restituire a părții plătite ca avans depind de acordurile contractuale.
Introducerea rent to buy în sistemul juridic italian a avut loc prin articolul 23 din Decretul-Lege nr. 133/2014, cunoscut sub numele de „Sblocca Italia”. Această normativă a umplut un vid legislativ, oferind o reglementare specifică pentru „contractele de folosință în vederea înstrăinării ulterioare a imobilelor”. Unul dintre cele mai importante aspecte introduse de lege este obligația de transcriere a contractului în registrele imobiliare. Acest pas, care necesită intervenția unui notar, oferă o protecție fundamentală viitorului cumpărător.
Transcripția are un dublu efect: face contractul opozabil terților, protejând chiriașul de eventuale sechestre sau vânzări ale imobilului către alte persoane, și are un „efect de rezervare” asupra achiziției. Practic, „blochează” imobilul pe întreaga durată a contractului (până la maximum 10 ani), garantând chiriașului că, dacă va decide să cumpere, o va face în condițiile convenite și liber de sarcini apărute ulterior transcrierii. Legea protejează și vânzătorul, stabilind că contractul se reziliază în cazul neplății unui număr minim de chirii, definit de părți, dar nu mai mic de o douăzecime din total.
Rent to buy oferă avantaje considerabile celor care visează să cumpere o casă, dar întâmpină dificultăți cu canalele tradiționale. Beneficiul principal este posibilitatea de a intra imediat în imobilul dorit, amânând angajamentul financiar al achiziției. Acest lucru permite „testarea” casei și a cartierului înainte de a lua o decizie definitivă. În plus, formula permite construirea progresivă a unui avans, plătind lunar o cotă care este pusă deoparte pentru actul final. Acest mecanism facilitează accesul la un credit ipotecar, deoarece suma de solicitat băncii va fi mai mică.
Cu toate acestea, există și dezavantaje de luat în considerare. Chiria lunară este în general mai mare decât o chirie standard, deoarece include cota destinată achiziției. Riscul major pentru cumpărător este acela de a pierde o parte sau totalitatea sumelor plătite ca avans dacă, la sfârșitul perioadei, decide să nu-și exercite dreptul de cumpărare. Condițiile de restituire a acestei cote trebuie negociate cu atenție și specificate în contract. În cele din urmă, cheltuielile de întreținere curentă a imobilului sunt în sarcina chiriașului de la bun început, ca într-un raport normal de închiriere.
Chiar și pentru proprietarul care dorește să vândă, rent to buy poate reprezenta o soluție strategică, în special pe o piață imobiliară lentă. Avantajul cel mai evident este posibilitatea de a genera venituri dintr-un imobil care altfel ar rămâne neînchiriat, percepând o chirie superioară celei dintr-o închiriere normală. Această formulă contractuală lărgește grupul de potențiali cumpărători, incluzând persoane care în prezent nu îndeplinesc condițiile pentru un credit ipotecar, dar l-ar putea obține în viitor. În plus, proprietarul își menține titlul de proprietate asupra imobilului până la actul final, protejându-se în caz de neîndeplinire a obligațiilor de către chiriaș.
Pe de altă parte, riscurile pentru vânzător nu sunt neglijabile. Principalul risc este incertitudinea legată de decizia finală a chiriașului. Dacă acesta din urmă renunță la cumpărare, proprietarul va fi pierdut timp prețios în care ar fi putut vinde imobilul altora, deși are dreptul de a reține o parte din sumele plătite ca despăgubire. Un alt risc este legat de posibila neplată a chiriilor. Deși legea prevede rezilierea contractului, proprietarul ar putea fi nevoit să parcurgă o cale legală pentru a obține restituirea imobilului.
Rent to buy se dovedește a fi o alegere deosebit de potrivită pentru anumite categorii de persoane. Este ideal pentru tineri și cupluri care doresc o casă în proprietate, dar nu dispun de lichiditatea necesară pentru avansul cerut de bănci. Reprezintă o oportunitate excelentă și pentru lucrătorii independenți, freelanceri sau cei cu contracte de muncă atipice, profiluri care adesea întâmpină dificultăți în a trece evaluările de bonitate ale instituțiilor bancare. Această formulă le permite să demonstreze o capacitate constantă de economisire și plată în timp, îmbunătățindu-și „ratingul” în vederea unei viitoare cereri de credit ipotecar.
Este o soluție avantajoasă și pentru cei care trebuie să vândă un alt imobil înainte de a putea cumpăra unul nou. Rent to buy permite „blocarea” casei dorite și mutarea imediată, evitând gestionarea a două proprietăți simultan. Din perspectiva vânzătorilor, este convenabil mai ales pentru cei care nu se grăbesc să lichideze imobilul și pentru dezvoltatorii cu un portofoliu de proprietăți nevândute. Pentru ei, înseamnă transformarea unui cost (un imobil gol) într-o sursă de venit, cu perspectiva concretă a unei vânzări viitoare. Într-o piață imobiliară care necesită flexibilitate, această soluție unește nevoile celor care cumpără și ale celor care vând.
Rent to buy se configurează ca o punte între lumea închirierii și cea a vânzării-cumpărării, o soluție ingenioasă care răspunde cu pragmatism provocărilor pieței imobiliare contemporane. Într-un context precum cel italian, unde casa este o valoare profund înrădăcinată în cultură, dar accesul la credit este din ce în ce mai complex, această formulă reprezintă o sinteză eficientă între tradiție și inovație. Oferă o cale practicabilă celor care doresc să-și construiască viitorul pas cu pas, fără a trebui să renunțe la visul de a deveni proprietar.
Nu este o scurtătură lipsită de obstacole, ci un instrument contractual care, dacă este bine înțeles și structurat cu asistența unor profesioniști, poate aduce beneficii ambelor părți. Pentru cumpărător, este un parcurs gradual spre proprietate; pentru vânzător, o modalitate de a-și valorifica patrimoniul în așteptarea vânzării. În definitiv, rent to buy nu este doar o alternativă la creditul ipotecar, ci o abordare mai flexibilă și umană a achiziționării unei case, în concordanță cu o societate care necesită soluții personalizate și sustenabile. Explorarea unor opțiuni ca aceasta poate fi primul pas pentru a transforma un proiect de viață într-o realitate solidă, chiar și atunci când crezi că nu ai alternative valide la parcursul tradițional, așa cum este explicat în ghidul nostru complet despre alternativele valide.
Dacă la expirarea contractului chiriașul decide să nu-și exercite dreptul de cumpărare, nu este considerat în culpă. Contractul își încetează efectele, iar proprietarul are dreptul la restituirea imobilului. Părțile definesc în contract cota din chiriile plătite ca avans la preț pe care proprietarul va trebui să o restituie. Partea din chirie aferentă folosinței imobilului, similară unei chirii normale, este reținută de proprietar.
Diferența fundamentală constă în natura acordului și în protecțiile oferite. Rent to buy este un contract tipizat prin lege (D.L. 133/2014) care prevede transcrierea obligatorie în registrele imobiliare, oferind o protecție mai mare cumpărătorului împotriva sechestrelor sau vânzărilor către terți. Închirierea cu opțiune de cumpărare, în schimb, este o formulă contractuală atipică, mai flexibilă, dar cu mai puține garanții legale specifice. În plus, în rent to buy, cumpărarea este o opțiune pentru chiriaș, în timp ce în închirierea cu opțiune de cumpărare poate fi o obligație.
În timpul perioadei de folosință a imobilului, impozitele legate de proprietate, cum ar fi IMU, rămân în sarcina proprietarului. Utilizatorul va deveni subiect pasiv pentru IMU doar în momentul încheierii actului final de vânzare-cumpărare. În ceea ce privește cheltuielile de întreținere a condominiului, întreținerea curentă este în general în sarcina chiriașului, în timp ce cea extraordinară revine proprietarului, cu excepția cazului în care se convine altfel. TARI (taxa pe deșeuri) este în sarcina chiriașului, deoarece acesta este beneficiarul serviciului.
Da, rent to buy poate fi avantajos și pentru vânzător. Permite lărgirea grupului de potențiali cumpărători, incluzând pe cei care nu au acces imediat la un credit ipotecar. Proprietarul începe să perceapă un venit lunar, adesea superior unei chirii normale, iar imobilul nu rămâne neînchiriat. În cazul în care chiriașul nu cumpără, proprietarul poate reține o parte din sumele plătite cu titlu de despăgubire, conform celor stabilite în contract.
Absolut. Rent to buy este adesea utilizat tocmai pentru a „îngheța” prețul unui imobil în timp ce îți îmbunătățești condițiile pentru a obține o finanțare. Sumele plătite ca avans la preț pe durata contractului reduc suma de solicitat băncii, crescând șansele de a obține creditul ipotecar la momentul încheierii actului final. În plus, plata regulată a chiriilor poate fi văzută pozitiv de către bancă ca o dovadă de bonitate.