Questa è una versione PDF del contenuto. Per la versione completa e aggiornata, visita:
Verrai reindirizzato automaticamente...
Înșelătoriile telefonice reprezintă o amenințare din ce în ce mai sofisticată și omniprezentă în viața de zi cu zi. Odată cu avansul tehnologiei, răufăcătorii își rafinează tehnicile, făcând dificilă distincția dintre o comunicare legitimă și o tentativă de fraudă. Acest fenomen, care include apeluri vocale înșelătoare (vishing) și mesaje frauduloase (smishing), afectează fără discriminare persoane de toate vârstele și categoriile sociale, exploatând încrederea și neatenția pentru a sustrage date personale și bani. În Italia, o țară cu o răspândire foarte mare a smartphone-urilor, riscul este deosebit de ridicat. În primul trimestru al anului 2025, sumele sustrase prin fraude online au atins cifra de 81,6 milioane de euro, o dată care evidențiază capacitatea ofensivă tot mai mare a infractorilor. Recunoașterea capcanelor și adoptarea contramăsurilor corecte au devenit esențiale pentru protejarea economiilor și a identității digitale.
Evoluția înșelătoriilor este strâns legată de inovația tehnologică, dar și de dinamica culturală. În cultura mediteraneană, adesea bazată pe un puternic sentiment de comunitate și încredere interpersonală, escrocii găsesc un teren fertil. Aceștia mizează pe o abordare aparent prietenoasă sau, dimpotrivă, pe o urgență care generează panică, împingând victimele să acționeze impulsiv. Înțelegerea diferitelor tipuri de înșelăciuni, de la cele mai tradiționale la cele mai inovatoare care exploatează inteligența artificială, este primul pas pentru construirea unei apărări solide. Acest articol oferă un ghid complet pentru identificarea tentativelor de fraudă, blocarea eficientă a acestora și raportarea lor autorităților competente, îmbinând înțelepciunea prudenței tradiționale cu instrumentele oferite de tehnologia modernă.
Peisajul fraudelor telefonice este dominat de două tehnici principale: vishing și smishing. Deși utilizează canale diferite, obiectivul este identic: înșelarea victimei pentru a obține informații sensibile. Vishing-ul, sau voice phishing, se realizează prin apeluri telefonice. Escrocii se dau drept operatori bancari, reprezentanți ai unor instituții guvernamentale sau chiar forțe de ordine, creând un sentiment de urgență sau de pericol iminent. De exemplu, ar putea semnala un acces anormal la contul curent sau o problemă cu cardul de credit, determinând persoana să comunice coduri și parole pentru o presupusă “securizare”. Încrederea pe care tindem să o acordăm vocii umane face ca această tehnică să fie deosebit de eficientă.
Smishing-ul, o fuziune a termenilor “SMS” și “phishing”, utilizează în schimb mesaje text, dar și chat-uri pe platforme precum WhatsApp. Aceste mesaje imită comunicările curierilor, instituțiilor de credit sau oficiilor poștale, conținând adesea link-uri către site-uri web frauduloase. Făcând clic pe link, utilizatorul este direcționat către o pagină care o reproduce fidel pe cea originală, unde este invitat să își introducă datele de autentificare. O altă variantă prevede invitația de a descărca o aplicație care, în realitate, este un malware capabil să spioneze smartphone-ul și să sustragă date. Ambele tehnici exploatează manipularea psihologică pentru a depăși apărarea victimei.
Infractorii cibernetici utilizează un arsenal de tactici în continuă evoluție pentru a face înșelătoriile lor mai credibile. Una dintre cele mai insidioase este spoofing-ul ID-ului apelantului, care permite falsificarea numărului de telefon afișat pe ecranul victimei. Astfel, poate apărea numărul propriei bănci sau al unui birou de poliție, determinând scăderea gărzii. Autoritatea pentru Garanții în Comunicații (AGCOM) a aprobat noi măsuri care obligă operatorii să blocheze aceste apeluri, cu termene prevăzute în cursul anului 2025 pentru conformare.
O altă înșelătorie comună este cea a apelului fără răspuns, cunoscută sub numele de wangiri sau ping call. Se primește un apel foarte scurt de la un număr necunoscut, adesea internațional (cu prefixe precum +216 pentru Tunisia sau +44 pentru Regatul Unit), care împinge la apelarea înapoi din curiozitate. Apelul de retur este însă taxat la tarife foarte mari, epuizând creditul telefonic. Regula de aur este să nu suni niciodată înapoi la numere necunoscute, mai ales dacă au prefix străin, și să le cauți mai întâi online pentru a verifica dacă au fost deja semnalate.
În cele din urmă, trebuie acordată atenție înșelătoriei cu “da”. Escrocul pune o întrebare simplă, cum ar fi “Mă auziți?”, pentru a înregistra răspunsul afirmativ al victimei. Această înregistrare vocală este apoi montată cu iscusință pentru a părea că s-a dat consimțământul pentru activarea unui contract sau a unui serviciu cu plată. Pentru a te apăra, este bine să eviți pronunțarea cuvântului “da” și, în caz de îndoială, să închizi imediat.
Prima linie de apărare împotriva înșelătoriilor telefonice este conștientizarea. Este fundamental să reții că nicio bancă, instituție publică sau forță de ordine nu va cere ever să furnizezi date sensibile precum parole, PIN-uri sau coduri de securitate prin telefon sau SMS. În cazul comunicărilor suspecte care semnalează probleme urgente, cea mai bună strategie este să întrerupi conversația sau să ignori mesajul și să contactezi direct instituția interesată prin canalele oficiale prezente pe site-ul lor web. Prudența este un aliat prețios: este întotdeauna mai bună o verificare în plus decât un regret.
La nivel tehnologic, există diverse instrumente pentru protecție. Multe smartphone-uri moderne, atât Android cât și iPhone, integrează funcții pentru a identifica și bloca apelurile spam. Este posibilă activarea filtrelor care reduc la tăcere numerele necunoscute sau semnalează apelurile potențial frauduloase. În plus, se pot instala aplicații terțe specializate în recunoașterea și blocarea apelurilor nedorite, care se bazează pe baze de date cu numere semnalate de comunitatea utilizatorilor. Menținerea sistemului de operare și a aplicațiilor mereu actualizate este un alt pas crucial pentru garantarea securității dispozitivului.
Pentru a contracara telemarketing-ul agresiv, în Italia este disponibil Registrul Public al Opozițiilor (RPO), un serviciu gratuit gestionat de Ministerul Întreprinderilor și al Made in Italy. Prin înscrierea propriului număr de telefon fix sau mobil, se revocă toate consimțămintele furnizate anterior în scopuri de marketing. Înscrierea, care poate fi făcută online, prin telefon sau email, devine efectivă în termen de 15 zile. Deși RPO este un instrument puternic pentru reducerea apelurilor comerciale, nu blochează înșelătoriile ilegale, pentru care denunțul la autorități rămâne singura cale. Dacă ești victima apelurilor insistente, ia în considerare înscrierea în Registrul Opozițiilor pentru a-ți face valabile drepturile.
Conștientizarea faptului că ai fost înșelat poate genera panică și confuzie, dar este fundamental să acționezi cu rapiditate și luciditate pentru a limita daunele. Prima acțiune de făcut este blocarea imediată a instrumentelor financiare implicate. Contactează imediat banca ta sau emitentul cardului de credit pentru a bloca conturi, carduri și orice operațiune suspectă. Adesea, această operațiune poate fi făcută prin aplicația de mobile banking sau sunând la numărul verde dedicat, activ 24 de ore din 24. Schimbă, de asemenea, toate parolele conturilor compromise, începând cu cea de home banking.
Pasul următor, nu mai puțin important, este colectarea tuturor dovezilor și depunerea plângerii. Salvează SMS-urile primite, notează numărul de telefon al escrocului și orice alt detaliu util (data, ora, conținutul conversației). Mergi la cel mai apropiat sediu al Carabinierilor, al Poliției de Stat sau, mai specific pentru acest tip de infracțiuni, la un birou al Poliției Poștale și a Comunicațiilor. Plângerea este un act fundamental nu doar pentru a încerca recuperarea sumelor sustrase, ci și pentru a permite forțelor de ordine să investigheze și să combată fenomenul, protejând alte potențiale victime. Poți efectua și o primă semnalare online prin portalul Comisariatului de Poliție online.
În cele din urmă, este important să monitorizezi cu atenție propriile conturi și carduri în zilele și săptămânile următoare înșelătoriei. Verifică extrasul de cont pentru a identifica prezența debitărilor neautorizate. Uneori, escrocii efectuează mici tranzacții de probă înainte de a încerca lovitura cea mare. Dacă ai suferit o debitare ilicită, ai putea avea dreptul la o rambursare. În unele cazuri, cum ar fi transferurile instantanee, recuperarea fondurilor este mai complexă, dar reglementările europene oferă protecție consumatorilor. Dacă banca nu colaborează, te poți adresa unei asociații de consumatori sau unui avocat specializat. Confruntarea cu o înșelătorie este stresantă, dar amintește-ți că există instrumente și proceduri pentru a te apăra, cum ar fi blocarea debitărilor neautorizate pe Postepay.
Lupta împotriva înșelătoriilor telefonice și a telemarketing-ului sălbatic este o prioritate pentru instituțiile italiene și europene. AGCOM este în prima linie pentru introducerea unor reglementări mai stricte. Recent, a aprobat o hotărâre care impune operatorilor de telefonie să implementeze filtre pentru a bloca spoofing-ul, adică apelurile provenite din străinătate care utilizează un număr italian fals. Această măsură, care va intra pe deplin în vigoare în două faze în cursul anului 2025, vizează blocarea la sursă a uneia dintre cele mai înșelătoare și răspândite tehnici, cu sancțiuni de până la un milion de euro pentru operatorii care nu se conformează.
Și la nivel european, atenția pentru protecția datelor și securitatea cetățenilor este ridicată. Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) a introdus standarde riguroase privind gestionarea informațiilor personale, consolidând drepturile la confidențialitate ale utilizatorilor și prevăzând sancțiuni severe pentru încălcări. Acest cadru normativ este un pilon în lupta împotriva abuzului de date personale, care sunt materia primă a multor fraude digitale. Colaborarea dintre autoritățile diferitelor state membre este crucială pentru urmărirea infracțiunilor care, prin natura lor, nu cunosc granițe.
Viitorul luptei împotriva înșelătoriilor se va juca tot mai mult pe terenul inovației tehnologice. Pe de o parte, infractorii exploatează inteligența artificială pentru a crea înșelătorii și mai sofisticate, cum ar fi clonarea vocii pentru a simula cereri de ajutor din partea membrilor familiei. Pe de altă parte, tehnologia oferă instrumente de apărare tot mai puternice, cum ar fi algoritmi capabili să recunoască în timp real comportamente anormale și să blocheze apelurile suspecte. Provocarea pentru utilizatori și instituții va fi aceea de a rămâne cu un pas înainte, combinând educația privind securitatea digitală cu adoptarea soluțiilor tehnologice avansate. Dacă ești interesat de modul în care tehnologia te poate proteja, ai putea găsi util ghidul nostru pentru o utilizare sigură a WhatsApp Web.
Bătălia împotriva înșelătoriilor telefonice și a smishing-ului este o realitate complexă, care împletește inovația tehnologică, psihologia și dinamica culturală. Într-un context precum cel italian, unde tradiția încrederii se ciocnește cu modernitatea amenințărilor digitale, cea mai eficientă apărare se naște din combinația de prudență și cunoaștere. Înțelegerea tehnicilor escrocilor, de la vishing la spoofing, este primul pas indispensabil pentru a nu cădea victimă înșelăciunilor lor. Adoptarea bunelor practici, cum ar fi să nu partajezi niciodată date sensibile și să verifici întotdeauna identitatea interlocutorului, constituie o barieră fundamentală.
Instrumentele pe care le avem la dispoziție sunt multiple și în continuă evoluție. De la funcționalitățile integrate în smartphone-uri la Registrul Public al Opozițiilor, până la noile reglementări impuse de AGCOM, apărările se consolidează. Cu toate acestea, nicio tehnologie nu poate înlocui complet gândirea critică și conștientizarea utilizatorului. Este esențial să rămâi informat, să fii suspicios față de cererile urgente și, în caz de îndoială, să întrerupi orice comunicare și să cauți confirmări prin canale sigure. Dacă cazi în capcană, acționarea cu promptitudine, blocarea instrumentelor financiare și denunțarea la autorități pot face diferența. Securitatea digitală este o responsabilitate comună: protejându-ne pe noi înșine, contribuim la crearea unui mediu online mai sigur pentru toți.
Acordă atenție semnalelor de alarmă precum un sentiment de urgență, solicitări de date personale sau bancare, greșeli gramaticale și link-uri prescurtate sau suspecte. Reține că instituțiile bancare și entitățile oficiale nu solicită niciodată informații sensibile precum parole sau PIN-uri prin SMS. Fii mereu suspicios față de mesajele referitoare la colete pe care nu le aștepți sau câștiguri la concursuri la care nu ai participat.
Păstrează-ți calmul și nu furniza niciodată date personale, financiare sau date de autentificare. Fii sceptic față de ofertele prea avantajoase sau tonurile amenințătoare. Dacă apelantul susține că este de la banca ta sau de la un furnizor de utilități, închide și contactează direct entitatea folosind numerele oficiale pe care le găsești pe site-ul lor pentru a verifica comunicarea. Nu suna înapoi la numere necunoscute.
Dacă bănuiești că ai dat click pe un link de smishing, primul lucru de făcut este să pui telefonul în modul avion pentru a întrerupe orice conexiune. Ulterior, efectuează o scanare antivirus completă pe dispozitiv. Procedează imediat la schimbarea parolelor conturilor tale cele mai importante, cum ar fi email, home banking și social media. Verifică mișcările contului tău bancar și, în caz de dubii, contactează imediat banca ta.
Da, poți bloca numerele individuale direct din registrul de apeluri sau din aplicația de mesagerie a smartphone-ului tău. Există, de asemenea, aplicații specializate care ajută la identificarea și blocarea automată a comunicărilor spam. În Italia este posibilă și înscrierea în Registrul Public al Opozițiilor pentru a reduce apelurile de telemarketing, deși este mai puțin eficient împotriva înșelătoriilor ilegale.
Este fundamental să denunți întotdeauna aceste tentative la Poliția Poștală și a Comunicațiilor, organul competent pentru infracțiunile informatice. Poți efectua o semnalare online prin portalul Comisariatului de Poliție online sau poți merge la un birou de poliție. Este de asemenea util să semnalezi incidentul operatorului tău de telefonie și instituției pe care escrocii au încercat să o imite.