Securitizare: Ghid Simplu pentru ABS și MBS. Ce Sunt?

Finanțele, uneori, par un univers complex și îndepărtat de viața de zi cu zi. Cu toate acestea, multe dintre mecanismele sale au un impact direct asupra economiei noastre, asupra stabilității băncilor și chiar asupra posibilității de a obține un credit ipotecar. Unul dintre aceste mecanisme, pe cât de puternic, pe atât de controversat, este securitizarea. Deși termenul poate suna complicat, conceptul de bază este mai simplu decât pare. În esență, este vorba despre transformarea împrumuturilor și a altor creanțe, care prin natura lor nu sunt ușor de vândut, în titluri financiare tranzacționabile pe piață.

Imaginați-vă o bancă care a acordat mii de credite ipotecare. Aceste credite reprezintă o valoare enormă, dar sunt “blocate”: banca va trebui să aștepte ani, uneori decenii, pentru a încasa toate ratele. Securitizarea permite băncii să “deblocheze” imediat acea valoare, cedând creanțele unei societăți special create care, la rândul său, emite obligațiuni pentru investitori. Acest proces eliberează lichidități pe care banca le poate folosi pentru a acorda noi împrumuturi, alimentând astfel economia. În acest articol, vom explora ce sunt securitizarea și produsele sale cele mai cunoscute, Asset-Backed Securities (ABS) și Mortgage-Backed Securities (MBS), analizând funcționarea lor, avantajele, riscurile și rolul lor în contextul italian și european.

Ce este Securitizarea? O Călătorie în Inima Finanțelor

Pentru a înțelege securitizarea, să ne gândim la o livadă. Proprietarul are sute de pomi care vor produce fructe timp de mulți ani. În loc să aștepte fiecare sezon pentru a culege și a vinde, el decide să “împacheteze” drepturile asupra recoltelor viitoare ale unui grup de pomi și să le vândă astăzi unor investitori. În schimb, obține imediat lichidități pentru a planta noi pomi sau pentru a îmbunătăți livada. Finanțele fac ceva foarte asemănător: iau active care generează fluxuri de numerar viitoare (cum ar fi ratele unui credit ipotecar sau ale unui împrumut de consum) și le transformă în “pachete” tranzacționabile, adică titluri de valoare.

Procesul tehnic, reglementat în Italia de Legea 130/1999, implică trei actori principali:

• Originatorul: este entitatea (de obicei o bancă sau o instituție financiară) care deține creanțele originale și decide să le cedeze.
• Societatea Vehicul (SPV): este o societate creată ad hoc cu unicul scop de a cumpăra creanțele de la Originator. Această societate are un patrimoniu separat, protejând investitorii de un eventual faliment al băncii.
• Investitorii: sunt cei care cumpără titlurile emise de SPV, mizând pe capacitatea debitorilor originali de a-și rambursa împrumuturile. Fluxurile de numerar generate de creanțe (ratele plătite) sunt folosite pentru a remunera acești investitori.

Acest mecanism transferă riscul de credit de la Originator la investitori, un model cunoscut sub numele de originate-to-distribute (creează pentru a distribui), opus modelului bancar tradițional originate-to-hold (creează pentru a deține).

• Originatorul: este entitatea (de obicei o bancă sau o instituție financiară) care deține creanțele originale și decide să le cedeze.
• Societatea Vehicul (SPV): este o societate creată ad hoc cu unicul scop de a cumpăra creanțele de la Originator. Această societate are un patrimoniu separat, protejând investitorii de un eventual faliment al băncii.
• Investitorii: sunt cei care cumpără titlurile emise de SPV, mizând pe capacitatea debitorilor originali de a-și rambursa împrumuturile. Fluxurile de numerar generate de creanțe (ratele plătite) sunt folosite pentru a remunera acești investitori.

Acest mecanism transferă riscul de credit de la Originator la investitori, un model cunoscut sub numele de originate-to-distribute (creează pentru a distribui), opus modelului bancar tradițional originate-to-hold (creează pentru a deține).

• Originatorul: este entitatea (de obicei o bancă sau o instituție financiară) care deține creanțele originale și decide să le cedeze.
• Societatea Vehicul (SPV): este o societate creată ad hoc cu unicul scop de a cumpăra creanțele de la Originator. Această societate are un patrimoniu separat, protejând investitorii de un eventual faliment al băncii.
• Investitorii: sunt cei care cumpără titlurile emise de SPV, mizând pe capacitatea debitorilor originali de a-și rambursa împrumuturile. Fluxurile de numerar generate de creanțe (ratele plătite) sunt folosite pentru a remunera acești investitori.

Acest mecanism transferă riscul de credit de la Originator la investitori, un model cunoscut sub numele de originate-to-distribute (creează pentru a distribui), opus modelului bancar tradițional originate-to-hold (creează pentru a deține).

Asset-Backed Securities (ABS): Dincolo de Creditele Ipotecare

Asset-Backed Securities (ABS) reprezintă cea mai largă categorie de titluri de valoare derivate dintr-o securitizare. Termenul “Asset-Backed” înseamnă literalmente “garantat cu active”. Aceste active pot fi de diverse naturi, cu condiția să genereze fluxuri de numerar previzibile. Este un univers extrem de variat care demonstrează flexibilitatea acestui instrument financiar.

Orice flux de numerar viitor, suficient de stabil și previzibil, poate fi potențial securitizat. De la ratele pentru o mașină în leasing la veniturile din biletele unui concert, finanțele au găsit o modalitate de a transforma o gamă largă de activități economice în titluri de valoare.

Câteva dintre cele mai comune exemple de creanțe care stau la baza ABS-urilor includ:

• Împrumuturi pentru achiziția de mașini: ratele lunare plătite de proprietarii de vehicule.
• Credite de consum: rambursările împrumuturilor personale fără un scop anume.
• Creanțe comerciale: facturile pe care o companie le are de încasat de la clienții săi.
• Rate de leasing: plățile periodice pentru utilizarea unui bun.
• Fluxuri de la carduri de credit: plățile viitoare așteptate de la deținătorii de carduri.

Crearea de ABS-uri permite companiilor să se finanțeze într-un mod alternativ la creditul bancar tradițional, diversificându-și sursele de lichidități și îmbunătățind gestionarea propriului bilanț.

• Împrumuturi pentru achiziția de mașini: ratele lunare plătite de proprietarii de vehicule.
• Credite de consum: rambursările împrumuturilor personale fără un scop anume.
• Creanțe comerciale: facturile pe care o companie le are de încasat de la clienții săi.
• Rate de leasing: plățile periodice pentru utilizarea unui bun.
• Fluxuri de la carduri de credit: plățile viitoare așteptate de la deținătorii de carduri.

Crearea de ABS-uri permite companiilor să se finanțeze într-un mod alternativ la creditul bancar tradițional, diversificându-și sursele de lichidități și îmbunătățind gestionarea propriului bilanț.

• Împrumuturi pentru achiziția de mașini: ratele lunare plătite de proprietarii de vehicule.
• Credite de consum: rambursările împrumuturilor personale fără un scop anume.
• Creanțe comerciale: facturile pe care o companie le are de încasat de la clienții săi.
• Rate de leasing: plățile periodice pentru utilizarea unui bun.
• Fluxuri de la carduri de credit: plățile viitoare așteptate de la deținătorii de carduri.

Crearea de ABS-uri permite companiilor să se finanțeze într-un mod alternativ la creditul bancar tradițional, diversificându-și sursele de lichidități și îmbunătățind gestionarea propriului bilanț.

Mortgage-Backed Securities (MBS): Cărămizile Finanțelor

Mortgage-Backed Securities (MBS) sunt o categorie specifică și foarte importantă de ABS-uri. După cum sugerează și numele, acestea sunt titluri de valoare garantate exclusiv de un portofoliu de credite ipotecare, atât rezidențiale, cât și comerciale. Din punct de vedere istoric, au fost printre primele instrumente securitizate pe scară largă, apărute în Statele Unite în anii ’70 pentru a susține piața imobiliară și visul casei proprii. Funcționarea lor este identică cu cea a altor ABS-uri: o bancă grupează un număr mare de credite ipotecare și le cedează unei SPV, care emite MBS-uri pentru investitori.

Aceste instrumente, însă, sunt indisolubil legate de soarta pieței imobiliare și au devenit trist de faimoase pentru rolul central pe care l-au jucat în criza financiară globală din 2008. În acei ani, băncile au început să acorde credite ipotecare subprime, adică împrumuturi clienților cu un profil de risc ridicat și garanții slabe. Aceste credite ipotecare cu risc ridicat erau apoi “împachetate” în MBS-uri complexe și vândute investitorilor din întreaga lume. Când piața imobiliară din SUA s-a prăbușit și debitorii subprime au încetat să mai plătească, valoarea acestor titluri a scăzut dramatic, declanșând un efect de domino care a dus la falimentul unor mari instituții financiare și la o criză sistemică.

Piața Securitizării în Italia și în Europa

După criza din 2008, piața securitizării a suferit o revizuire normativă profundă, cu introducerea unor reguli mai stricte pentru a garanta o mai mare transparență și siguranță. Regulamentul (UE) 2017/2402, de exemplu, a creat un cadru armonizat la nivel european, promovând securitizările Simple, Transparente și Standardizate (STS) pentru a ajuta investitorii să identifice produse de înaltă calitate. În Italia, autoritatea de supraveghere este împărțită între Consob și Banca Italiei.

Astăzi, piața europeană este semnificativă. În al doilea trimestru al anului 2025, în Europa au fost emise produse securitizate în valoare de 78,9 miliarde de euro, cu un volum total în circulație care a depășit 1.253 de miliarde de euro. Chiar și în Italia, securitizarea este un instrument consolidat. Piața securitizărilor imobiliare, de exemplu, a atins 3,8 miliarde de euro în 2025, cu un număr de societăți vehicul în creștere. Acest instrument se dovedește util nu numai pentru marile bănci, ci și pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri), care pot accesa noi forme de finanțare pentru a susține creșterea și inovarea. Într-un context cultural precum cel mediteranean, legat în mod tradițional de “cărămidă” și de economiile tangibile, securitizarea reprezintă o inovație care sfidează obiceiurile, transformând bunuri concrete precum imobilele în instrumente financiare abstracte și globale.

Avantaje și Riscuri: Cele Două Fețe ale Monedei

Securitizarea este un instrument cu două tăișuri. Dacă este utilizată corect, oferă beneficii considerabile sistemului financiar. Dacă este gestionată fără prudența necesară, poate genera riscuri semnificative. Este fundamental să înțelegem ambele părți pentru a avea o imagine completă.

Avantajele pentru Bănci și Sistemul Financiar

Beneficiile principale pentru originatori, cum ar fi băncile, sunt evidente. În primul rând, securitizarea oferă lichiditate imediată, transformând creanțele pe termen lung în numerar ce poate fi reinvestit. Acest lucru permite acordarea de noi împrumuturi familiilor și companiilor, stimulând economia. În al doilea rând, permite transferul riscului de credit către o audiență largă de investitori, reducând expunerea băncii individuale. În cele din urmă, îmbunătățește indicatorii bilanțieri și de capital, ajutând băncile să respecte cerințele normative privind capitalul. Pentru investitori, pe de altă parte, oferă oportunitatea de a diversifica portofoliul și de a obține randamente atractive.

Riscurile pentru Investitori și Stabilitatea Globală

Riscurile, așa cum a demonstrat istoria, nu trebuie subestimate. Pericolul principal este legat de calitatea creanțelor subiacente. Dacă debitorii originali nu plătesc, valoarea titlurilor se prăbușește, iar investitorii își pierd capitalul. Un alt risc derivă din complexitatea și lipsa de transparență a unor structuri, care pot ascunde riscul real al activelor. Această problemă, cunoscută sub numele de asimetrie informațională, a fost una dintre cauzele crizei din 2008.

Potrivit Băncii Italiei, riscurile de model și cele care decurg din nealinierea intereselor între cei care gestionează creanțele și investitorii finali sunt mai mari în securitizări decât în alte activități financiare.

În cele din urmă, există un risc sistemic. Dacă piața securitizării este foarte mare și interconectată, prăbușirea unei părți a acesteia poate contamina întregul sistem financiar, așa cum s-a întâmplat cu creditele ipotecare subprime. De aceea, astăzi, autoritățile de supraveghere precum BCE și Banca Italiei monitorizează constant această piață.

Concluzii

Securitizarea este un mecanism financiar sofisticat care a transformat profund modul în care creditul este creat, gestionat și distribuit. Instrumente precum ABS și MBS au permis lichidarea activelor care nu erau lichide, eliberând capitaluri cruciale pentru economia reală și oferind noi oportunități de investiții. De la marile bănci la IMM-uri, mulți actori economici o folosesc astăzi pentru a-și diversifica sursele de finanțare și pentru a-și gestiona mai bine bilanțul.

Cu toate acestea, criza din 2008 a predat o lecție fundamentală: puterea acestui instrument necesită o reglementare riguroasă și o gestionare impecabilă a riscurilor. Complexitatea, potențiala lipsă de transparență și riscul unei nealinieri a intereselor între cei care originează creanțele și cei care le cumpără sunt pericole reale. Astăzi, datorită unui cadru normativ mai solid în Europa și unei conștientizări sporite, securitizarea continuă să fie un pilon al finanțelor moderne, o punte între economiile tradiționale și inovația piețelor globale, unde tradingul algoritmic și noile tehnologii joacă un rol din ce în ce mai central.

Întrebări frecvente