Regimul forfetar și asigurările: Protecții și avantaje fiscale

Regimul forfetar reprezintă o alegere din ce în ce mai populară printre profesioniști și PFA-urile din Italia, datorită simplității sale contabile și a unei impozitări avantajoase. Cu toate acestea, această simplificare ascunde o specificitate importantă în ceea ce privește lumea asigurărilor: gestionarea costurilor și a protecțiilor. Dacă, pe de o parte, impozitul substitutiv reduce sarcina fiscală, pe de altă parte, determinarea forfetară a venitului impune o schimbare de perspectivă. Polițele de asigurare nu mai sunt doar un instrument pentru a “deduce costurile”, ci devin o investiție strategică pentru siguranța personală și profesională, cu reguli fiscale proprii pe care este fundamental să le cunoaștem.

Navigarea printre opțiunile de asigurare disponibile necesită, prin urmare, o nouă conștientizare. Pentru un profesionist în regim forfetar, protejarea împotriva evenimentelor neprevăzute, cum ar fi accidentele, bolile sau cererile de despăgubire, nu este o opțiune, ci o necesitate. Înțelegerea polițelor obligatorii, a celor deductibile sau care permit deduceri și a modului de a structura o acoperire eficientă devine un pilon pentru a garanta stabilitatea și continuitatea propriei afaceri și a propriului viitor. Acest articol explorează specificitățile relației dintre asigurări și regimul forfetar, oferind un ghid clar pentru a vă orienta între protecțiile indispensabile și avantajele fiscale.

Regimul forfetar: O analiză simplificată

Regimul forfetar este un regim fiscal avantajos, conceput pentru profesioniști și întreprinderi individuale cu venituri sau compensații care nu depășesc 85.000 de euro pe an. Caracteristica sa principală este aplicarea unui impozit substitutiv de 15% (sau 5% pentru activitățile noi), care înlocuiește IRPEF, taxele adiționale regionale și comunale și IRAP. Esența sistemului constă în calcularea venitului impozabil, care nu se bazează pe diferența dintre veniturile și costurile efective, ci pe aplicarea unui coeficient de rentabilitate la cifra de afaceri încasată. Acest coeficient, variabil în funcție de codul ATECO al activității, stabilește a priori un procent de cheltuieli forfetare. De exemplu, cu un coeficient de 78%, statul presupune că 22% din cifra de afaceri este constituită din costuri, indiferent de cheltuielile reale.

Deductibilitatea primelor de asigurare: Punctul crucial

Principala consecință a calculului forfetar al venitului este imposibilitatea de a deduce analitic cheltuielile efectuate pentru activitate. Acest lucru înseamnă că costurile pentru achiziționarea de bunuri, servicii și, mai ales, pentru primele polițelor de asigurare profesională nu pot fi “deduse” din venit. Fie că este vorba de polița de Răspundere Civilă Profesională (RC Pro), de o asigurare de accidente sau de o poliță de protecție juridică, costul acestora este inclus în cota de cheltuieli deja recunoscută forfetar de către stat. Această regulă reprezintă o diferență substanțială față de regimul obișnuit, unde astfel de costuri sunt în general deductibile.

În regimul forfetar, costurile nu se deduc. Acestea sunt calculate forfetar. Această regulă este punctul de plecare pentru orice evaluare strategică a propriei protecții prin asigurare.

Prin urmare, pentru un profesionist în regim forfetar, prima unei asigurări devine un cost direct, care trebuie suportat din propria marjă de profit. Acest lucru nu diminuează importanța acoperirii, ci mută atenția de la avantajul fiscal imediat (deducerea) la valoarea intrinsecă a protecției pe care o oferă.

Excepția care confirmă regula: Contribuțiile la asigurările sociale

Există o excepție importantă de la regula nedeductibilității costurilor: contribuțiile obligatorii la asigurările sociale. Plățile efectuate către casele de pensii profesionale (cum ar fi Inarcassa pentru ingineri și arhitecți) sau către Gestiunea Separată și Gestiunea Artizanilor și Comercianților a INPS sunt integral deductibile din venitul impozabil. Acest lucru înseamnă că suma contribuțiilor plătite în timpul anului este scăzută din venitul calculat cu coeficientul de rentabilitate, înainte de aplicarea impozitului substitutiv. De exemplu, un profesionist cu venituri de 50.000 de euro și un coeficient de 78% va avea un venit brut de 39.000 de euro. Dacă a plătit 4.000 de euro în contribuții, venitul său impozabil va scădea la 35.000 de euro, reducând astfel impozitul datorat.

Asigurările ca cheltuială personală: Calea deducerii IRPEF

Dacă deductibilitatea ca și cost al afacerii este exclusă, unele polițe de asigurare pot totuși genera un avantaj fiscal prin deducerea IRPEF de 19%. Chiar și cei care activează în regim forfetar pot avea interesul de a profita de deducerile personale. Acest beneficiu se aplică impozitului brut și se referă la anumite tipuri de prime de asigurare. În special, sunt deductibile primele plătite pentru:

• Polițe de viață și de accidente: pentru contractele care acoperă riscul de deces sau de invaliditate permanentă de peste 5%, se poate deduce 19% dintr-o cheltuială maximă de 530 de euro.
• Polițe pentru pierderea autonomiei (LTC – Long Term Care): primele pentru asigurările care acoperă riscul de pierdere a autonomiei în îndeplinirea actelor vieții cotidiene sunt deductibile până la un maxim de 1.291,14 euro.
• Polițe pentru protecția persoanelor cu dizabilități grave: limita cheltuielilor deductibile pentru polițele de viață crește la 750 de euro dacă beneficiarul este o persoană cu dizabilități grave.

Pentru a beneficia de deducere, este necesar ca plățile să fie trasabile (bancare sau electronice) și ca venitul total să nu depășească anumite praguri. Aprofundarea oportunităților de economisire fiscală este întotdeauna o strategie bună, motiv pentru care poate fi util să consultați un ghid privind deducerile pentru PFA-uri.

Ce asigurări sunt indispensabile pentru un contribuabil în regim forfetar?

Având în vedere imposibilitatea de a deduce costurile, alegerea asigurărilor pentru un contribuabil în regim forfetar trebuie să fie ghidată de o analiză atentă a riscurilor. Prioritatea nu este economisirea fiscală, ci protecția patrimoniului și a venitului. Acoperirile indispensabile sunt:

RC Profesională: Pentru multe profesii înscrise într-un ordin profesional (medici, avocați, arhitecți, contabili) este obligatorie prin lege. Chiar și atunci când nu este obligatorie, o RC profesională rămâne un ghid complet pentru a vă proteja de cererile de despăgubire pentru erori sau neglijențe, care ar putea avea consecințe economice devastatoare.

Poliță de accidente și boală: Un liber profesionist nu beneficiază de protecțiile unui angajat. În caz de accident sau boală care îl împiedică să lucreze, fluxul de venit se întrerupe. O poliță de boală pentru lucrătorii independenți garantează o diurnă zilnică sau o indemnizație, asigurând stabilitatea economică în perioada de inactivitate forțată.

Pensie complementară: Construirea unei pensii suplimentare este fundamentală pentru cei care lucrează pe cont propriu. Contribuțiile plătite la un fond de pensii sunt deductibile din venitul total, oferind un avantaj fiscal important și garantând un viitor mai liniștit. Un ghid de pensii pentru freelanceri poate ajuta la alegerea celei mai bune soluții.

Un studiu de caz: Strategia de asigurare a unui consultant în regim forfetar

Să ne imaginăm situația Giuliei, o consultantă de marketing digital care activează în regim forfetar. În 2025, ea preconizează să încaseze 60.000 de euro. Codul său ATECO are un coeficient de rentabilitate de 78%. Venitul său impozabil brut este, prin urmare, de 46.800 de euro (60.000 x 78%). Pe parcursul anului, ea plătește 5.000 de euro în contribuții la Gestiunea Separată INPS. Aceste contribuții sunt deductibile, astfel încât venitul său impozabil net scade la 41.800 de euro, sumă la care va calcula impozitul substitutiv.

Giulia nu poate deduce alte cheltuieli, dar decide înțelept să investească în siguranța sa. Ea încheie o poliță RC Profesională de 400 de euro pe an pentru a se proteja de eventuale erori. De asemenea, încheie o poliță de accidente cu o primă de 300 de euro, care îi va da dreptul la o deducere IRPEF de 19% din această sumă. În cele din urmă, varsă 2.000 de euro într-un fond de pensii complementar, pe care îi va putea deduce din venitul său total. Deși doar contribuțiile INPS și fondul de pensii oferă un avantaj fiscal direct, întregul pachet de asigurări îi garantează Giuliei liniștea necesară pentru a se concentra pe creșterea afacerii sale.

Concluzii

Abordarea subiectului asigurărilor în regimul forfetar necesită o schimbare de mentalitate. Imposibilitatea de a deduce majoritatea primelor de asigurare ca și costuri profesionale mută accentul de la beneficiul fiscal imediat la necesitatea strategică de protecție. Polițele nu mai sunt o “cheltuială de dedus”, ci o investiție fundamentală pentru protejarea propriului patrimoniu, a continuității activității și a nivelului de trai viitor.

Profesioniștii în regim forfetar trebuie, așadar, să acționeze cu previziune, construind un portofoliu de acoperiri personalizat. RC Profesională, obligatorie sau nu, este primul bastion împotriva riscurilor profesionale. Polițele de accidente și boală sunt esențiale pentru a garanta un venit chiar și în momentele dificile. În cele din urmă, pensia complementară reprezintă un pilon pentru un viitor liniștit. Profitând de excepții, cum ar fi deductibilitatea contribuțiilor la asigurările sociale și deducerile IRPEF pentru anumite polițe personale, este posibilă integrarea protecției cu o optimizare fiscală eficientă, transformând un aparent dezavantaj într-o bază solidă pentru succes.

Întrebări frecvente